SUMMA DÆMONICA BIBLIOGRAFIA

CIOANCĂ 2016 (7SDB2018)

Costel Cioancă

„Hermeneutica obiectelor magice din basmul fantastic  românesc”/

„Hermeneutics of the Magical Objects in the Romanian Fantastic Tale”, în

Danubius. Muzeul de Istorie, Galați, vol. XXXIV, 2016,

pp. 419-444. (pdf.)

Rezumat

Extrem de bogat, eposul popular românesc aduce în prim plan, prin productele literare caracteristice, o serie de interesante miteme, majoritatea fundamentate sau juxtapuse pe clasice structuri mitologice (îndeosebi grecoromane, biblice). Rezultat al unor evidente, continue p(re)luări, imaginarul tradiţional a dezvoltat, la nivelul basmului fantastic, o importantă structură imagologică, cu filtre, reprezentări şi semnificaţii proprii, mai apropiate nevoii concrete de reuşită, de final fericit. Este şi cazul prezentului studiu, dedicat obiectelor magice din basmul fantastic românesc. Imaginariile specifice unei comunităţi de factură orală, precum cea românească, generatoare şi/sau consumatoare şi de basm, transpar cel mai bine aici, la nivelul basmului fantastic. Astfel, este decelabilă, chiar foarte uşor!, distorsia sau, după caz, retorsiunea „coloanei mitemice” originale, apropiată, de cele mai multe ori printr-o anastomoză narativă abia camuflată, care face posibil mitul. Şi, trebuie subliniat acest aspect!, această apropiere, această resurgenţă mitică este mult mai evident, mai palpabilă în cazul obiectelor magice de care eroii basmelor fantastice româneşti se folosesc întru apropierea sau reuşita finală a dezideratului lor, oricare ar fi acela. Practic, din miile de basme pe care le cuprind antologiile clasice de basme româneşti, nu cred că este vreun basm în care să nu fie amintit şi/sau folosit, de erou sau de oponenţii acestuia, un obiect magic. Chiar cu (pre)iniţierile unei fiinţe superioare/deja iniţiate, chiar cu ajutorul explicit acordat de astfel de fiinţe, eroul basmului fantastic românesc nu ar reuşi să-şi împlinească traiectul eroico-epic fără ajutorul unui obiect magic. Pornind de la acest truism, am încercat, în prezentul studiu, o clasificare a acestor obiecte magice: am avut în vedere nu doar substanţa lor magică, ci şi contextul în care sunt căpătate şi folosite, de către cine. Analizarea acestor aspecte mi-a permis, ulterior, stabilirea dinamicii acestor obiecte magice la nivelul basmului fantastic românesc. Cu alte cuvinte, pornind de la determinanţii hipertextuali în care apar aceste obiecte magice, de la variaţiile luate de apariţia şi/sau folosirea acestor obiecte magice, am putut stabili funcţiile şi valorile acestora în cadrul imaginarului tradiţional care le-a generat (o importanţă deosebită având-o fondul mitofolcloric în care apar astfel de obiecte). Cum spuneam, dată fiind certa apropiere a fondului mitofolcloric de sursele mitologice, etosul tradiţional a adus în prim planul unor producte epice, aproape pe nesimţitelea, unele dintre aceste „subiecte” mitologice. Era firesc, prin urmare, să (re)aduc în discuţie, chiar şi frugal, astfel de prezenţe arhetipale, mai ales acolo unde metafora epicului tradiţional suprapunea sau se origina în mit. Fără a insista asupra respectivului mit în sine, am încercat doar să sugerăm, prin amintirea episodului de mitologie clasică, de „rezistenţa” mitică pe care o au unele producte ale epicului tradiţional (amintită, printre alţii, de M. Eliade, de G. Durand, de J.J. Wunenburger etc.), şi pe care basmele fantastice româneşti o colportează din plin. Totodată, acolo unde a fost cazul, am surprins şi explicitat diluarea sau transformarea pe care, din motive proprii, mentalitarul colectiv a aplicat-o unui asemenea episod de mitologie clasică. Aceste “motive proprii” se referă doar la modul în care o comunitate tradiţională, de sorginte culturală orală, a înţeles să îşi reprezinte şi semnifice un univers ontologic străin sieşi. Transmiterea prin tradiţie orală a acestor basme a dus, în cele din urmă, la un decalc epic în care imposibilul devine posibil (nu oricând, nu pentru oricine!), în care reprezentarea conceptuală a unor abstracţii (gen Spaţiul, Timpul, tărâmul celălalt, tinereţea veşnică etc.), trebuiau să capete greutate ontologică doar în registrul propriu de înţelegere şi reprezentare mitică.

Abstract

The present study brings to the fore the use and the symbolism of the magical objects in the Romanian fantastic tale. These are items without which the hero would fail in his proposed desire, whatever that may be. Therefore, I analyzed the different situations found in the Romanian traditional epic, with the juxtaposition of the classical mythological sources, just to emphasize and/or highlight the route taken by these mythological motives.